Permite sprijinul financiar acordat de UE o abordare corespunzătoare a nevoilor microîntreprinzătorilor?

Sinteză

I Microîntreprinzătorii se confruntă cu probleme legate de accesul pe piața de credit convențională, ceea ce îngreunează crearea de noi microîntreprinderi și desfășurarea de activități independente. Sprijinul din partea UE vizează reducerea, într‑o oarecare măsură, a deficitului de finanțare existent prin acordarea de finanțări nerambursabile destinate microîntreprinderilor (în cadrul FSE) sau prin facilitarea accesului la împrumuturi grație instrumentelor financiare (împrumuturi și garanții) destinate furnizorilor de microcredite.

II Sprijinul UE este acordat în special prin intermediul a două instrumente diferite: Fondul social european (FSE) și Instrumentul european de microfinanțare Progress (EPMF). FSE include măsurile puse în aplicare îndeosebi prin finanțări nerambursabile și, de asemenea, prin instrumente financiare (împrumuturi sau garanții) care sunt incluse în programele operaționale elaborate de statele membre și aprobate de către Comisie. Pe de altă parte, EPMF este pus în aplicare în numele Comisiei Europene de către Fondul european de investiții.

III Curtea a evaluat dacă programarea și modul de concepere a sprijinului UE au răspuns nevoilor reale ale microîntreprinzătorilor și dacă au fost instituite sisteme solide de raportare cu privire la performanță. De asemenea, Curtea a examinat dacă există suficiente informații disponibile privind costurile de punere în aplicare a diferitelor mecanisme de finanțare ale UE care vin în sprijinul microîntreprinzătorilor.

IV Curtea concluzionează că, în ceea ce privește sprijinul financiar acordat microîntreprinzătorilor prin intermediul FSE, există deficiențe la nivelul programării și al conceperii sprijinului, precum și o lipsă de date de monitorizare suficiente și fiabile privind performanța. Mai mult, Comisia și statele membre nu dispun de suficiente informații privind costurile administrative aferente fiecărui stat membru și fiecărui mecanism de finanțare (și anume finanțări nerambursabile sau instrumente financiare precum împrumuturile sau garanțiile).

V Per ansamblu, Curtea consideră că aceste aspecte ar putea avea un impact negativ asupra eficacității sprijinului financiar al UE menit să răspundă nevoilor microîntreprinzătorilor.

VI Cu scopul de a rezolva aspectele identificate în acest raport, Curtea formulează următoarele recomandări:

(a) Pentru perioada de programare 2014-2020, statele membre ar trebui să efectueze în mod sistematic evaluări ale nevoilor atunci când concep instrumente de finanțare și pregătesc programe operaționale care includ sprijin financiar acordat de UE microîntreprinzătorilor. Acest lucru ar contribui și la alocarea unui nivel adecvat de fonduri pentru diferitele mecanisme de finanțare, și anume pentru finanțările nerambursabile sau pentru instrumentele financiare (împrumuturi sau garanții). Comisia ar trebui să ofere orientări în acest sens.

(b) Comisia ar trebui să condiționeze utilizarea instrumentelor financiare aferente FSE de către statele membre nu numai de respectarea cerințelor de reglementare, ci și de existența unui sistem solid de gestionare a riscurilor, pentru a se evita dotarea excesivă cu capital a fondurilor.

(c) Cu scopul de a îmbunătăți câmpul de acțiune, Comisia ar trebui să conceapă împreună cu statele membre măsuri de sprijin financiar din partea FSE adresate microîntreprinzătorilor și să definească criterii de eligibilitate care să urmărească sprijinirea persoanelor șomere și vulnerabile aflate într‑o situație de dezavantaj din punctul de vedere al accesului la piața de credit convențională.

(d) Pentru perioada de programare 2014-2020, Comisia ar trebui să realizeze o analiză comparativă a costurilor de punere în aplicare a finanțărilor nerambursabile acordate de FSE, a instrumentelor financiare aferente FSE și a instrumentelor financiare care țin de EaSI, cu scopul de a stabili nivelul real al acestora. Această evaluare ar trebui să permită identificarea de bune practici privind modul în care se poate asigura la un cost rezonabil acordarea finanțărilor nerambursabile, a împrumuturilor și a garanțiilor cu valoare mică.

O sinteza a Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele unor audituri de conformitate sau ale unor audituri ale performanței care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg. Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit II – condusă de Henri Grethen, membru al Curții de Conturi Europene –, care este specializată pe domeniile de cheltuieli aferente politicilor structurale, transporturilor și energiei. Auditul a fost condus de Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul unei echipe formate din: Tony Murphy, șef de cabinet; Mihail Stefanov, atașat în cadrul cabinetului; Emmanuel Rauch, șef de unitate; Dennis Wernerus, coordonator al echipei de audit; Romuald Kayibanda, coordonator al echipei de audit; Piotr Senator, auditor; și Christian Wieser, auditor.

http://bookshop.europa.eu