[:ro]Sinteză
I Microîntreprinzătorii se confruntă cu probleme legate de accesul pe piața de credit convențională, ceea ce îngreunează crearea de noi microîntreprinderi și desfășurarea de activități independente. Sprijinul din partea UE vizează reducerea, într‑o oarecare măsură, a deficitului de finanțare existent prin acordarea de finanțări nerambursabile destinate microîntreprinderilor (în cadrul FSE) sau prin facilitarea accesului la împrumuturi grație instrumentelor financiare (împrumuturi și garanții) destinate furnizorilor de microcredite.
II Sprijinul UE este acordat în special prin intermediul a două instrumente diferite: Fondul social european (FSE) și Instrumentul european de microfinanțare Progress (EPMF). FSE include măsurile puse în aplicare îndeosebi prin finanțări nerambursabile și, de asemenea, prin instrumente financiare (împrumuturi sau garanții) care sunt incluse în programele operaționale elaborate de statele membre și aprobate de către Comisie. Pe de altă parte, EPMF este pus în aplicare în numele Comisiei Europene de către Fondul european de investiții.
III Curtea a evaluat dacă programarea și modul de concepere a sprijinului UE au răspuns nevoilor reale ale microîntreprinzătorilor și dacă au fost instituite sisteme solide de raportare cu privire la performanță. De asemenea, Curtea a examinat dacă există suficiente informații disponibile privind costurile de punere în aplicare a diferitelor mecanisme de finanțare ale UE care vin în sprijinul microîntreprinzătorilor.
IV Curtea concluzionează că, în ceea ce privește sprijinul financiar acordat microîntreprinzătorilor prin intermediul FSE, există deficiențe la nivelul programării și al conceperii sprijinului, precum și o lipsă de date de monitorizare suficiente și fiabile privind performanța. Mai mult, Comisia și statele membre nu dispun de suficiente informații privind costurile administrative aferente fiecărui stat membru și fiecărui mecanism de finanțare (și anume finanțări nerambursabile sau instrumente financiare precum împrumuturile sau garanțiile).
V Per ansamblu, Curtea consideră că aceste aspecte ar putea avea un impact negativ asupra eficacității sprijinului financiar al UE menit să răspundă nevoilor microîntreprinzătorilor.
VI Cu scopul de a rezolva aspectele identificate în acest raport, Curtea formulează următoarele recomandări:
(a) Pentru perioada de programare 2014-2020, statele membre ar trebui să efectueze în mod sistematic evaluări ale nevoilor atunci când concep instrumente de finanțare și pregătesc programe operaționale care includ sprijin financiar acordat de UE microîntreprinzătorilor. Acest lucru ar contribui și la alocarea unui nivel adecvat de fonduri pentru diferitele mecanisme de finanțare, și anume pentru finanțările nerambursabile sau pentru instrumentele financiare (împrumuturi sau garanții). Comisia ar trebui să ofere orientări în acest sens.
(b) Comisia ar trebui să condiționeze utilizarea instrumentelor financiare aferente FSE de către statele membre nu numai de respectarea cerințelor de reglementare, ci și de existența unui sistem solid de gestionare a riscurilor, pentru a se evita dotarea excesivă cu capital a fondurilor.
(c) Cu scopul de a îmbunătăți câmpul de acțiune, Comisia ar trebui să conceapă împreună cu statele membre măsuri de sprijin financiar din partea FSE adresate microîntreprinzătorilor și să definească criterii de eligibilitate care să urmărească sprijinirea persoanelor șomere și vulnerabile aflate într‑o situație de dezavantaj din punctul de vedere al accesului la piața de credit convențională.
(d) Pentru perioada de programare 2014-2020, Comisia ar trebui să realizeze o analiză comparativă a costurilor de punere în aplicare a finanțărilor nerambursabile acordate de FSE, a instrumentelor financiare aferente FSE și a instrumentelor financiare care țin de EaSI, cu scopul de a stabili nivelul real al acestora. Această evaluare ar trebui să permită identificarea de bune practici privind modul în care se poate asigura la un cost rezonabil acordarea finanțărilor nerambursabile, a împrumuturilor și a garanțiilor cu valoare mică.
O sinteza a Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene
Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele unor audituri de conformitate sau ale unor audituri ale performanței care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg. Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit II – condusă de Henri Grethen, membru al Curții de Conturi Europene –, care este specializată pe domeniile de cheltuieli aferente politicilor structurale, transporturilor și energiei. Auditul a fost condus de Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul unei echipe formate din: Tony Murphy, șef de cabinet; Mihail Stefanov, atașat în cadrul cabinetului; Emmanuel Rauch, șef de unitate; Dennis Wernerus, coordonator al echipei de audit; Romuald Kayibanda, coordonator al echipei de audit; Piotr Senator, auditor; și Christian Wieser, auditor.
http://bookshop.europa.eu[:en]Executive summary
I Micro‑entrepreneurs are experiencing problems with accessing the conventional credit market which hampers the creation of new micro enterprises and self‑employment. EU support aims to address to some degree the existing funding gap by providing grants to micro‑enterprises (under the ESF) or making access to loans easier thanks to financial instruments for microcredit providers namely loans and guarantees.
II The EU support is provided mainly by two different instruments: the European Social Fund (ESF) and the European Progress Microfinance Facility (EPMF). The ESF includes measures implemented mainly through grants and also through financial instruments (loan or guarantee) which are included in the operational programmes prepared by the Member States and approved by the Commission. On the other hand EPMF is implemented on behalf of the Commission by the European Investment Fund.
III The Court assessed whether the programming and design of the EU support was addressing the actual needs of micro‑entrepreneurs and whether robust performance reporting systems were in place. In addition, the Court examined whether sufficient information is available on implementation costs of the different EU funding mechanisms supporting micro‑entrepreneurs.
IV The Court concludes that for ESF financial support to micro‑entrepreneurs there are weaknesses in the programming and the design of the support and a lack of sufficient and reliable monitoring information on performance. In addition, the Commission and the Member States do not have sufficient information available on the administrative cost for each Member State and for each funding mechanism (i.e. grants or financial instruments, such as loans or guarantees). V Overall the Court considers that these issues may have a negative impact on the effectiveness of EU financial support addressing the needs of micro‑entrepreneurs.
VI In order to address the issues identified in this report, the Court recommends that:
(a) For the 2014–20 programming period, Member States consistently perform needs assessments when designing funding instruments and pre‑ paring operational programmes that include EU financial support for micro‑entrepreneurs. This would also help to allocate the appropriate level of funding to the alternative funding mechanisms, i.e. grants or financial instruments (loans or guar‑ antees). The Commission should provide guidance in this regard.
(b) The Commission makes the use of ESF financial instruments by the Member States conditional not only on compliance with regulatory requirements but also on the existence of a robust risk manage‑ ment system to avoid fund oversizing.
(c) In order to improve the outreach, the Commission, together with the Member States, should design ESF financial support measures for micro‑entrepreneurs and define eligibility criteria which aim at reaching the unemployed and vulnerable persons who are in a disadvantaged position with regard to access to the conventional credit market.
(d) For the 2014–20 programming period, the Commission carries out a comparative analysis of the implementation costs of ESF grants, ESF financial instruments and EaSI financial instruments with a view to establishing their actual levels. This assessment should allow the identification of ‘good practices’ on how small amount grants, loans and guarantees can be disbursed at a reasonable cost.
It is the synthesis of the ECA’s special reports
The ECA’s special reports set out the results of its performance and compliance audits of specific budgetary areas or management topics. The ECA selects and designs these audit tasks to be of maximum impact by considering the risks to performance or compliance, the level of income or spending involved, forthcoming developments and political and public interest. This performance audit was produced by Audit Chamber II — headed by ECA Member Henri Grethen — which specialises in structural policies, transport and energy spending areas. The audit was led by ECA Member Iliana Ivanova; supported by Tony Murphy, head of private office; Mihail Stefanov, attaché of private office; Emmanuel Rauch, head of unit; Dennis Wernerus, team leader; Romuald Kayibanda, team leader; Piotr Senator, auditor and Christian Wieser, auditor.
find on http://bookshop.europa.eu[:]
De vineri, 7 aprilie, sunt programate termenele fiscale ale lunii curente pentru depunerea de declarații fiscale, respectiv efectuarea de plăți de către contribuabili. Calendarul fiscal al lunii aprilie publicat de Agenția Națională de Administrare fiscală include cele mai multe termene vineri, 7 aprilie, marți 18 aprilie și marți 25 aprilie.