Articole contabilitate

Pensiile au crescut, în ultimii 5 ani, în medie cu 20%. Majorările au fost direct influenţate de creşterea punctului de pensie an de an. Cea mai mică pensie din România este de 85 de lei, de care beneficiază 119.000 de persoane. Judecătorii şi aviatorii sunt cei mai bogaţi pensionari români, sumele lunare medii încasate trecând adesea de 11 mii lei.

Pensiile au crescut an de an din 2012 şi până astăzi. În 2012 acest indicator era 732 lei, valoare la care fusese blocat din 2009, respectiv din perioada de austeritate impusă. Însă în 2013 se aplică primele majorări, adică indexarea cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrate în anul precedent. Aşa că punctul de pensie urcă la 762 lei şi influenţează astfel valoarea pensiei medii, care la final de 2013 era în cuantum de 809 lei.

Următorul an vine cu o nouă majorare a punctului de pensie, care trece de 790 lei, iar pensia medie creşte şi ea faţă de anul anterior la 845 lei. În 2015, punctul de pensie sare de pragul de 800 de lei şi ajunge la 830 lei, ca pensia medie să crească şi ea la 886 lei. Anul trecut, punctul de pensie a fost indexat la o valoare de 871 lei şi pentru prima dată pensia medie de stat trecea peste nivelul de 900 lei, respectiv la 931 lei. De la începutul lui 2017, însă, asistăm la stabilirea unui punct de pensie de 917,5 lei, indicator care propulsează pensia medie la 980 lei pe lună. Iar dacă actuala guvernare aplică ce a promis în campania electorală, vom asista la majorarea punctului de pensie la 1.000 lei, de la 1 iulie, pentru un număr de 5.07 milioane de  pensionari. Pe această grilă, pensia medie va depăşi, pentru prima dată, pragul psihologic de 1.000 lei.

O categorie aparte o reprezintă beneficiarii pensiei minime garantate. În 2013, erau, la final de an, peste 543 mii de persoane care primeau diferite sume, în completare la pensia pe care o aveau de la stat, până la un nivel stabilit prin lege de 350 lei în mână. La începutul acestui an sunt 497 mii de persoane care, prin aplicarea aceluiaşi algoritm, primesc de la stat sume diferite care le ridică pensia la un minim de 400 lei pe lună. Este important de subliniat că de la 1 martie 2017 asistăm la majorarea pensiei minime garantate de la 400 la 520 lei, pentru un număr de 1.022.168 de pensionari.

Acest articol Pensiile au crescut, în ultimii 5 ani, în medie cu 20% a fost publicat prima data pe Contabilitate | Fiscalitate | Salarizare.

Românilor li se pregăteşte o nouă lege a salarizării. Promisiunile sunt greu de potrivit în buget: un salariu mediu de 5.000 de lei în 2021. Însă există probleme importante pe care legea ar trebui să le includă şi care au fost ratate la celelalte proiecte legislative.

Primul şi cel mai important punct care trebuie luat în seamă în noua lege a salarizării este ca baza sistemului de salarii de bază să fie prevăzută din start ca fiind egală cu salariul de bază minim garantat în plată.

Practic, astă înseamnă că de câte ori va creşte salariul minim garantat trebuie să crească şi salariile. Nevoia este una nesatisfăcută până acum, în condiţiile în care de câte ori au crescut salariile minime sau au fost oferite majorări salariale, clasele de salarizare au ajuns să se suprapună în mod inechitabil.

Un alt punct fără de care nu poate fi echitate în sistem este garanţia că ecartul de creştere între 2 clase succesive va avea o valoare motivantă şi trebuie să reprezinte cel puţin 2,5% din salariul de bază.

Mai exact, de principiu, este necesar să existe o diferenţă minimă de cel puţin 50 lei între clasele de salarizare, respectiv 10-12 euro. Doar aşa un angajat la stat poate fi interesat de creşterea lui profesională în clasa lui de pregătire.

Echitatea din legea salarizării trebuie asigurată şi prin luarea în calcul a faptului că nu toată lumea avansează în funcţie, dar, pe baza vechimii, merită creşteri salariale sigure.

Acest articol Ce reforme ar trebui incluse în legea salarizării unitare? a fost publicat prima data pe Contabilitate | Fiscalitate | Salarizare.

Băncile din România au înregistrat anul trecut peste un milion de plăţi de taxe cu cardul în valoare de 360 mil. lei (80 mil. euro), potrivit da­telor colectate. Faţă de 2015 valoa­rea taxelor şi impozitelor plătite cu cardul a fost mai mare cu 50%, în timp ce numărul tran­zac­ţiilor a crescut cu 80%.

Creş­terile cele mai mari s-au înregistrat în ca­zul plăţilor online, şi este nor­mal să fie aşa, în con­diţiile în care aici sunt be­ne­ficiile cele mai mari, contribuabilii nu mai pierd timp la cozi in­ter­minabile.

Aceste creşteri se datorează dublării plă­ţi­lor online şi extinderii reţelei de accep­tare, în condiţiile în care a cres­cut nu­mă­rul primă­ri­ilor înrolate pe Ghişeul.ro (n.red.- sistemul na­ţio­nal de plată a taxelor şi im­pozitelor online).

Acest articol Băncile au înregistrat creşteri în cazul plăţilor de taxe online! a fost publicat prima data pe Contabilitate | Fiscalitate | Salarizare.

Procedura de înfiinţare a unui PFA e relativ simplă şi presupune costuri reduse. De la 1 februarie, taxele de la ONRC s-au eliminat, astfel costurile sunt doar cele pentru specimenul de semnătură la notar, respectiv circa 60 de lei.

Actul normativ care reglementează înfiinţarea unui PFA este OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, modificată recent prin Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Potrivit ştirilor juridice, documentele şi cererile necesare nu sunt foarte multe şi sunt relativ uşor de completat. Dacă nu vă descurcaţi, la sediul Registrului Comerţului găsiţi un ghişeu de asistenţă, şi contra unei sume de aproximativ 30 de lei veţi primi tot ajutorul de care aveţi nevoie. Important de menţionat este faptul că toate copiile documentelor pe care trebuie să le depuneţi trebuie certificate olograf de către titular– adică se va scrie pe fiecare pagină „Conform cu originalul“ alături de numele titularului / părţii şi semnătură. Toate cererile necesare le puteţi descărca de pe site-ul ONRC.

După ce aţi completat şi finalizat toate cererile şi documentele, primul pas este să depuneţi la ghişeul ONRC cererea de verificare a disponibilităţii numelui.

Ce taxe plătiţi pentru un PFA?

Modificările aduse la Codul Fiscal de la 1 ianuarie 2016 au crescut povara fiscală a unui PFA. O persoană fizică autorizată plăteşte, pentru veniturile realizate, un impozit de 16%. Din 2016 PFA-rile plătesc şi contribuţii sociale (CAS), respectiv 10,5% sau 26,3% conform opţiunii acestora calculat la venitul net obţinut, plus contribuţia de sănătate (CASS) de 5,5%. Prima cotă, cea de 10,5%, nu asigură un stagiu complet de cotizare pentru pensie, ci doar o treime din acesta. În cazul în care PFA-urile vor dori să beneficieze de o pensie întreagă, atunci vor putea opta să achite cota de 26,3%, care conţine şi contribuţia angajatorului, de 15,8%.

De asemenea, tot de la 1 ianuarie 2016 PFA-urile nu mai pot alege baza asupra căreia va fi aplicată cota CAS, aceasta fiind calculată pe baza venitului net efectiv realizat. După ultimele modificări, persoana fizică va răspunde cu bunurile proprii în cazul unor daune aferente PFA-ului. Cu alte cuvinte, în cazul în care ANAF sau orice alt terţ, aminteşte, solicită daune PFA-ului, cel care îl deţine răspunde cu averea personală.

ATENŢIE! Taxa privind rezervarea denumirii şi taxa operare dosar au fost eliminate. Astfel aveţi de achitat taxa pentru specimenul de semnătură.

Puteţi angaja salariaţi?

Ultimele modificări schimbă statutul PFA în ceea ce priveşte domeniile de activitate şi numărul de angajaţi.

Potrivit OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, numărul obiectelor de activitate potrivit Nomenclatorului CAEN, precum şi numărul angajaţilor pe care îi poate avea o persoană fizică autorizată (PFA) este limitat.

Legislaţia stabileşte că un PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN. De asemenea, se stipulează că, în ceea ce priveşte numărul de angajaţi PFA poate desfăşura activităţile pentru care este autorizată singură sau împreună cu cel mult 3 persoane angajate de aceasta, în calitate de angajator cu contract individual de muncă încheiat şi înregistrat în condiţiile legii.

Acest articol Care este procedura de înfiinţare a unui PFA? a fost publicat prima data pe Contabilitate | Fiscalitate | Salarizare.

Cei care au de plătit taxe către Fisc pot evita aglomeraţia de la ghişee dacă apelează la alte soluţii. Instituţia a publicat un ghid online în care enumeră modalităţile alternative de plată.

Persoanele fizice şi firmele au astfel la dispoziţie viramentul bancar, mandatul poştal sau cardul bancar, care poate fi utilizat atât online, cât şi la casierii.

Atenţie, însă! Numai populaţia poate folosi cardul în sediile Fiscului ori pe platforma ghişeul.ro.

Acest articol ANAF a publicat ghidul pentru plata taxelor şi impozitelor a fost publicat prima data pe Contabilitate | Fiscalitate | Salarizare.

Ministerul Finanțelor Publice nu a reușit să plaseze emisiunea de obligațiuni de stat pe trei ani programată, în valoare de 600 de milioane de lei.

Băncile au transmis oferte în sumă de 532,07 milioane de lei, însă Ministerul le-a respins în totalitate.

Statul avea programată și o sesiune suplimentară pentru vineri, în valoare de 90 de milioane de lei care, însă, în acest condiții, emisiunea nu va mai avea loc.

MFP a planificat împrumuturi de 4,075 miliarde de lei de la băncile comerciale în martie 2017, din care 3,7 miliarde de lei prin șapte licitații de certificate de trezorerie și obligațiuni de stat și 375 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.

Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

Acest articol Ministerul Finanțelor Publice nu a plasat emisiunea de obligațiuni de stat pe trei ani programată a fost publicat prima data pe Contabilitate | Fiscalitate | Salarizare.

Tot mai multe întrebări am primit în ultimul timp dacă o întreprindere individuală are personalitate juridică. Este importantă această diferenţiere mai ales că în ceea ce priveşte cuantumul anumitor contravenţii diferă în funcţie de persoana care este sancţionată.

Potrivit ştirilor juridice, această situaţie a fost stabilită în practica judiciară.

Într-un caz practic prin procesul-verbal de contravenție  întocmit de agentul constatator BF, având funcția de polițist local din cadrul DGPL C-N, Direcția Inspecție și control, petenta C V. L Întreprindere Individuală a fost sancționată contravențional cu amendă minimă în cuantum de 400 de lei, în baza art. 74 și 73 pct. 1 lit. a) din OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor pe piață. 

Instanța reține că agentul constatator a indicat în mod greșit în cuprinsul procesului-verbal de contravenție că sancțiunea aplicabilă ar fi cea prevăzută de art. 74 rap. la art. 73 pct. 1 lit. a) din OG nr. 99/2000. Așa cum rezultă din art. 74 din OG nr. 99/2000 sancțiunile prevăzute la art. 73 se pot aplica și persoanelor juridice, caz în care limitele minime și maxime ale amenzilor se dublează.

Instanţa a stabilit că întreprinderea individuală sancționată în prezenta cauză nu este o persoană juridică în sensul art. 74 de mai sus, nefiindu-i aplicabile dispozițiile art. 74, precum și limitele de amendă prevăzute de acest articol.

Astfel, nefiind atribuit prin această lege un înțeles de sine stătător noțiunii de „persoană juridică”, trebuie avute în vedere dispozițiile Codului Civil, precum și OUG nr. 44/2008 pentru a verifica în ce măsură întreprinderea individuală este persoană juridică.

Potrivit legislaţiei, art. 188 C.civ. sunt persoane juridice entitățile prevăzute de lege, precum și orice alte organizații legal înființate care, deși nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condițiile prevăzute la art. 187.

În acest sens, întreprinderea individuală nu a fost declarată prin lege persoană juridică, ci, dimpotrivă, în conformitate cu art. 22 și 23 din OUG nr. 44/2008 întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului, iar întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerțului.

Astfel, față de cele de mai sus, reține că nu sunt aplicabile petentei dispozițiile privind sancționarea persoanei juridice, iar, pe cale de consecință, limitele de amendă nu sunt cele indicate în procesul-verbal de contravenție (de la 400 la 1000 de lei), ci sunt aplicabile dispozițiile de sancționare prevăzute pentru persoanele fizice, respectiv art. 73 pct. 1 lit. a) din OG nr. 99/2000, amenda putând fi stabilită între 200 de lei și 500 de lei.

Însă, simpla reținere a art. 74 din OG nr. 99/2000 nu poate să ducă la anularea procesului-verbal, având în vedere că, în concret, amenda aplicată petentei în cuantum de 400 de lei se încadrează în limitele prevăzute de lege pentru sancționarea persoanei fizice (200 de lei – 500 de lei).

De reţinut!

Întreprinderea individuală nu a fost declarată prin lege persoană juridică, ci, dimpotrivă, în conformitate cu art. 22 și 23 din OUG nr. 44/2008 întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului, iar întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerțului.

Acest articol Intreprinderea individuală nu este persoană juridică! a fost publicat prima data pe Contabilitate | Fiscalitate | Salarizare.

Numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a crescut cu 13.029, la 648.873 în ianuarie, față de nivelul din decembrie, fiind a treia lună consecutivă de creștere, se arată în datele Băncii Naționale a României.

În ceea ce privește valoarea restanțelor, acestea se ridicau, în ianuarie, la 8,08 miliarde lei, în creștere cu 1% comparativ cu luna anterioară, din care peste 3 miliarde lei erau în moneda națională, 3,45 miliarde lei echivalent în euro, 1,58 miliarde lei echivalent în alte valute și 45,5 milioane lei echivalent în dolari.

În funcție de categoria de întârziere, restanțele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 4,5 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanțe de 62,9 milioane lei, cu o întârziere de 61 — 90 de zile, respectiv de 38,7 milioane lei, între 31—60 de zile.

Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanțului depășea 1,5 miliarde lei, iar 1,97 miliarde lei — la colectare.

Acest articol Numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit a crescut! a fost publicat prima data pe Contabilitate | Fiscalitate | Salarizare.