Author - mihaela

[:ro]Măsuri fiscal-bugetare pentru sprijinirea economiei și companiilor afectate de răspândirea virusului COVID-19, aprobate în ședința de Guvern de miercuri, 18 martie 2020[:]

[:ro]Specificatii din act privind obligatiile fiscale

”Actul normativ mai prevede că, pe perioada stării de urgență, pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și neachitate până la încetarea măsurilor prevăzute de starea de urgență nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală. Această facilitate va fi menținută pentru încă 30 de zile de la încetarea stării de urgență.
În acest fel, contribuabilii sunt eligibili să participe, de exemplu, la procedurile de achizițiile publice derulate în această perioadă sau să nu li se anuleze diverse autorizații.

Având în vedere riscul apariției unor dezechilibre financiare la nivelul economiei naționale cu impact asupra contribuabililor, a fost considerată necesară prorogarea dispozițiilor referitoare la termenele de depunere a notificărilor și a cererilor depuse de aceștia pentru a beneficia de măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare.

Astfel, s-a decis prorogarea termenului pentru depunerea intenției de restructurare până la data de 31 iulie 2020 și prorogarea termenului de depunere a cererii de restructurare până la data de 30 octombrie 2020.

Prin derogare de la prevederile privind Codul Fiscal, contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plățile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se păstrează pentru toate trimestrele anului fiscal 2020. De asemenea, pentru cei care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, se aplică pentru plățile anticipate datorate pentru trimestrele rămase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum și pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anului fiscal modificat care începe în anul 2020 și sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.

De asemenea, pe durata stării de urgență, întreprinderile mici și mijlocii care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice si de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.

Prin derogare de la alte dispoziții legale, în contractele în derulare, altele decât cele prevăzute anterior încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii, care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, poate fi invocată forța majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență.

Guvernul a decis și prorogarea termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020, perioadă în care se vor primi în continuare bonificațiile stabilite de consiliile locale.

În aceste condiții, Guvernul a aprobat ca plata ratelor și dobânzilor aferente împrumuturilor din venituri rezultate din privatizare acordate de Ministerul Finanțelor Publice unităților administrative-teritoriale să se poate amâna, la cererea acestora, pe o perioadă de trei luni, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Pentru această perioadă Ministerul Finanțelor Publice nu calculează dobânzi și dobânzi de întârziere. Facilitatea nu este acordată împrumuturilor care înregistrează restanțe la plată.’

https://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=999646013

 [:]

[:ro]up date cu Decretul președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020).Recomandările Ministerului Muncii și Protecției Sociale în scopul prevenirii răspândirii infectării cu coronavirus-Comunicat de presa[:]

[:ro]up date

dupa Decretul președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020).

Se mai adauga unele precizari

Domeniul muncii şi protecţiei sociale
  • Guvernul poate sprijini angajatorii şi angajaţii afectaţi de efectele crizei COVID-19, prin derogări de la prevederile legale în vigoare.
  • Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, autorităţile administrative autonome, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale şi societăţile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar, societăţile cu capital privat introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgenţă, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului.
  • Pe durata stării de urgenţă are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori de către inspectoratele teritoriale de muncă, cu excepţia controalelor dispuse de către ministrul muncii şi protecţiei sociale, a celor dispuse de Inspecţia Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârşirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social şi pentru cercetarea accidentelor de muncă.

10 martie 2020

În contextul apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) face o serie de recomandări care pot fi aplicate în scopul asigurării securității și sănătății lucrătorilor, dar și pentru sprijinirea angajatorilor în derularea activităților curente. Aceste măsuri sunt necesare în scop preventiv, dar și pentru clarificarea situațiilor noi în care angajatorii și angajații se pot afla din punct de vedere al relațiilor de muncă, ca urmare a măsurilor de urgență impuse de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.

MMPS recomandă 3 măsuri de flexibilizare a raporturilor de muncă în contextul suspendării cursurilor școlare în unitățile de învățământ, fapt care poate genera necesitatea ca unul dintre părinți să rămână la domiciliu pentru supravegherea copilului minor, dar și în cazul în care se consideră că prezența lucrătorilor la locul de muncă ar putea constitui un risc:

1. Stabilirea unor programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, în conformitate cu prevederile art. 118 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea duratei maxime legale a timpului de muncă.

2. Modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, în conformitate cu prevederile art. 108-110 din Codul Muncii, unilateral, în conformitate cu prevederile art. 48 din același act normativ, sau prin acordul părților, cu precizarea în mod expres în decizia sau, după caz, în actul adițional de modificare a locului de muncă, a următoarelor elemente:

– faptul că salariatul lucrează de la domiciliu;
– perioada în care se aplică această măsură;
– programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului;
– obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.

În această situație, angajatorul are obligația de a asigura instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă.

3. Desfășurarea activității prin telemuncă, în urma încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 81/ 2018 privind reglementarea activității de telemuncă, atunci când îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține salariatul presupune folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor. Actul adițional va conține următoarele:

– precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;
– perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de munca organizat de angajator;
– locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;
– programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;
– modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
– responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;
– obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
– obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de munca aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției – datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
– condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.

În ceea ce privește personalul contractual din instituțiile publice, vor fi aplicabile prevederile Codului Muncii, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din OUG 57/2019 privind Codul administrative, conform cărora “Prezentul cod se completează cu Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum si cu alte reglementari de drept comun aplicabile în materie” și art. 538 alin. (2) din același act normativ.

În cazul instituirii, în condițiile legii, a stării de carantină sau în caz de forță majoră, contractul individual de muncă se va suspenda de drept, în conformitate cu prevederile art. 50 lit.c) și f) din Codul Muncii.

MMPS solicită angajatorilor, dar și salariaților să dea dovadă de flexibilitate și de deschidere în ceea ce privește stabilirea unor programe de lucru individualizate și în vederea menținerii unor relații de muncă normale și corecte.

MMPS apreciază că, în măsura în care nu există un indiciu clar privind infectarea la locul de muncă, activitatea trebuie să se desfășoare în condiții normale, cu  asigurarea tuturor condițiilor de igienă și de protecție a salariaților.

MMPS analizează și posibilitatea de a acorda zile libere sau concedii, în situația în care lucrurile vor evolua în sens negativ.

Măsuri preventive de securitate și sănătate în muncă pentru angajatori:

– Efectuarea unei analize la nivelul fiecărui angajator în vederea prioritizării serviciilor esențiale sau relevante de cele neesențiale, cu respectarea drepturilor la securitate și sănătate în muncă a lucrătorilor;

– Asigurarea de către angajator a securității și sănătății lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă în condițiile Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă și dispunerea măsurilor necesare pentru:

– asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
– prevenirea riscurilor profesionale;
– informarea şi instruirea lucrătorilor;
– acordarea echipamentului de protecție (măști, mănuși de protecție etc.).

–  Determinarea naturii și nivelului de risc pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la COVID-19 și stabilirea următoarelor măsuri:

– limitarea expunerii;
– elaborarea unui plan de măsuri, întocmit în baza recomandărilor medicului de medicina muncii cu care are contract;
– anunțarea imediată a Direcției de Sănătate Publică competentă teritorial.

– Utilizarea e-mailului și a teleconferințelor pentru a reduce contactele fizice și deplasările în interes de serviciu dacă acestea nu sunt necesare în mod imperativ;

– Întocmirea unui plan de asigurare a continuității activității în situația în care un număr semnificativ de lucrători nu ar putea sa își desfășoare activitatea la locul de muncă organizat de către angajator. Următoarele măsuri ar putea fi luate: identificarea acelor locuri de muncă pentru care trebuie asigurată continuitatea, identificarea acelor lucrători cu calificări/competențe care le dau posibilitatea să fie mutați de la un loc de muncă la altul astfel încât să se asigure continuitatea activității, identificarea lucrătorilor care au infrastructura IT necesară de a lucra de acasă;

– Aplicarea procedurilor stabilite la nivel național de către Ministerul Sănătății în cazul în care lucrătorul prezintă simptome asociate infecțiilor respiratorii la locul de muncă;

– Suspendarea programului de audiențe la nivelul instituțiilor publice și introducerea de măsuri alternative, de tipul transmiterii solicitărilor prin telefon și email (numerele de telefon și adresele de email vor fi afișate pe pagina de internet și la sediul fiecărei instituții);

– Diminuarea pe cât posibil a timpului de așteptare în cadrul programului de lucru cu publicul, prin transmiterea, acolo unde este posibil, a solicitărilor prin email;

– În situațiile în care este necesară prezența fizică a solicitantului la sediul instituției, se va avea în vedere menținerea distanței de cel puțin 1 metru față de celelalte persoane din incintă;

– În cazul unui lucrător confirmat cu COVID – 19, angajatorul are obligația să informeze Direcția de Sănătate Publică pe raza căreia își desfășoară activitatea, în vederea demarării procedurilor pentru efectuarea anchetei epidemiologice. De asemenea, angajatorul are obligația să informeze lucrătorii cu privire la procedura de acordare a concediului medical în caz de carantină și izolare la domiciliu.

 

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/5827-recomand%C4%83rile-mmps-%C3%AEn-scopul-prevenirii-r%C4%83sp%C3%A2ndirii-infect%C4%83rii-cu-coronavirus

 [:]

[:ro]Beneficiarii reali ai persoanelor juridice, conform Legii nr. 129/2019[:]

[:ro]         Persoanele juridice care au obligatia inregistrarii in Registrul Comertului, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor au obligatia depunerii  unei declaratii privind beneficiarii reali ai societatilor.

Înregistrarea datelor din declarația privind beneficiarul real se face astfel:

  1. Cererea de înregistrare (original) – formular;
  2. Declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice (original) ; formular – tip;
  3. Actul de identitate a solicitantului (reprezentantul legal al persoanei juridice sau împuternicitul acesteia) – (copie);
  4. Dacă este cazul, împuternicire specială (în formă autentică), avocațială sau delegație pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original).

Declarația privind beneficiarul real al persoanei juridice se poate da în faţa reprezentantului oficiului registrului comerţului sau se poate depune în formă autentică, personal sau prin reprezentant.

Depunerea se poate face direct de catre solicitant la ORTC , prin posta cu scrisoare cu valoare declarata si confirmare de primire sau mijloace electronice.

 

Obligatia apare la:

  1. la înmatriculare

Printre celelalte înscrisuri solicitate de lege, la înmatriculare, se va depune și declarația privind beneficiarul real, dată de către reprezentantul legal, în forma prevăzută de Legea nr. 129/2019.

  1. anual

Declaraţia anuală se depune la oficiul registrului comerţului în care este înmatriculată persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale.

  1. ori de câte ori intervine o modificare

În termen de 15 zile de la data la care a intervenit o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real.

Nedepunerea de către reprezentantul legal a declaraţiei privind datele de identificare ale beneficiarului real, anual sau ori de câte ori intervine o modificare, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Nedepunerea in termen de 30 de zile a  declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarului real, la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii

Pentru societatile infiintate inainte de 21.07.2019 termenul de depunere (potrivit art. 62 alin. (1) din Legea nr. 129/2019) este de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii, respectiv până la data de 21.07.2020.

In cazul nedepunerii se sanctioneaza cu amenda de la 5.000lei la 10.000lei.

 21.02.2020 Mihaela[:]

[:ro]Comunicat ANAF privind impactul BREXIT[:]

[:ro]Comunicat preluat de pe static.anaf.ro

Notificări privind impactul Brexit

“Procesul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană
(BREXIT) a fost finalizat la data de 31 ianuarie 2020.

În conformitate cu Acordul de Retragere ratificat de către ambele părți, o perioadă de
tranziție se va derula de la data de 1 februarie 2020 până la data de 31 decembrie
2020,pe parcursul căreia Marea Britanie va respecta, în continuare, acquis-ul european,
inclusiv politicile Uniunii Europene în domeniul fiscal și domeniul vamal.

Pe durata perioadei de tranziție, Marea Britanie nu va participa la mecanismul decizional și nu va
mai fi reprezentată în instituțiile UE, dar va păstra drepturile și obligațiile ce revin unui stat membru.
Aceste luni, până la sfârșitul anului 2020 vor permite Uniunii Europene și Marii Britanii să
planifice și să pregăteasca un nou parteneriat privind relațiile viitoare.”

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală Str. Apolodor, nr. 17, sector 5,
Bucureşti, CP 050741

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/BREXIT_04022020.pdf

 [:]

[:ro]DIVIDENDE TRIMESTRIALE[:]

[:ro] OMFP 3067/2018 – Completare reglementări contabile (dividende trimestriale)

Au fost completate Reglementările contabile (O.M.F.P. nr. 1.802/2014) pentru a putea fi înregistrate în contabilitate operaţiunele de distribuire de dividende în cursul exerciţiului financiar (trimestrial)

  • Alocarea sumelor din profit în trimestrul când se va efectua distribuirea de dividend:

463 ”Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar” = 456 ”Decontări cu asociații/acționarii”.

!!!! 463-Cont de activ, ce reflectă creanța societății asupra asociaților/acționarilor, pentru plățile de dividende anticipate.

  • reținerea impozitului pe dividend, plata dividendului net și a impozitului:
    456 ”Decontări cu asociații/acționarii” = 446 ”Alte impozite și taxe – analitic distinct” cu valoarea impozitului

456 ”Decontări cu asociații/acționarii” = 5121 ”Conturi la bănci

SI  în lei”/5311 ”Casa în lei” cu plata dividendului net

446 ”Alte impozite și taxe – analitic distinct” cu valoarea impozitului = 5121 ”Conturi la bănci în lei”/5311 ”Casa în lei” cu plata impozitului pe dividende.

  • aprobarea situațiilor financiare anule și constatarea dividendului anual final:
    121 ”Profit sau pierdere” = 117 ”Rezultatul reportat – profit” cu data de 01 ianuarie din anul următor
    117 ”Rezultatul reportat – profit” = 457 ”Dividende de plată” cu suma reprezentând dividendele anuale finale, în baza situațiilor financiare anuale
    457 ”Dividende de plată” = 463 ”Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar” cu suma dividendelor deja distribuite trimestrial.

“funcţiunea contului 463 “Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar”, cu următorul cuprins:
“Contul 463 «Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar» Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dividendelor repartizate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar şi care urmează să se regularizeze după aprobarea situaţiilor financiare anuale.
Contul 463 «Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar» este un cont
de activ.
În debitul contului 463 «Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar»
se înregistrează:
– suma dividendelor repartizate în cursul exerciţiului financiar (456).
În creditul contului 463 «Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar»
se înregistrează:
– suma dividendelor repartizate în cursul exerciţiului financiar şi regularizate pe seama dividendelor
anuale (457);
– sumele încasate reprezentând restituiri de dividende datorate, conform legii (512, 531).
Soldul contului reprezintă sumele repartizate ca dividende, conform legii, în cursul exerciţiului
financiar.”

Entităţile care au optat, potrivit legii, pentru repartizarea trimestrială de dividende, vor întocmi situaţii financiare interimare formate din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Situaţiile financiare interimare reprezintă situaţii financiare cu scop special, fiind destinate repartizării de dividende în cursul exerciţiului financiar.

 În vederea întocmirii situaţiilor financiare interimare se va efectua inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

Situaţiile financiare interimare se depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 30 de zile de la aprobarea acestora de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor.

!!!! Atentie la pierderile reportate trebuie sa tineti cont de ele inainte sa repartizati dividende

 

Asociații/acționarii ce au încasat sume în plus au obligația să le restituie în termen de 60 de zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale. În acest caz, sumele plătite în plus trebuie să se regăsească în debitul contului 463 ”Creanţe reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar” . Pentru un impozit pe dividende platit la o valoare mai mare se face regularizare.

 

 [:]

[:ro]Cum putem prelucra legal datele cu caracter personal[:]

[:ro]Regulamentul nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, aplicabil din 25 mai 2018, stabileşte – printre altele – şi condiţiile în care se consideră legală prelucrarea.

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

Astfel, potrivit art. 6 din GDPR, prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:

  • persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;(În cazul în care prelucrarea se bazează pe consimţământul persoanei vizate,
    operatorul ar trebui să fie în măsură să demonstreze faptul că persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru operaţiunea de prelucrare)
  • prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;
  • prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;
  • prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
  • prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;
  • prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil. (această prevedere nu se aplică în cazul prelucrării efectuate de autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor lor).

In conformitate  cu Legea 190/2018

Număr de identificare național se defineste ca numărul prin care se identifică o persoană fizică în anumite sisteme de evidență și care are aplicabilitate generală, cum ar fi: codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, numărul pașaportului, al permisului de conducere, numărul de asigurare socială de sănătate

În cazul în care prelucrarea în alt scop decât cel pentru care datele cu caracter personal au fost colectate nu se bazează pe consimțământul persoanei vizate sau pe dreptul Uniunii sau dreptul intern, operatorul, pentru a stabili dacă prelucrarea în alt scop este compatibilă cu scopul pentru care datele cu caracter personal au fost colectate inițial, ia în considerare, printre altele:

  • orice legătură dintre scopurile în care datele cu caracter personal au fost colectate și scopurile prelucrării ulterioare preconizate;
  • contextul în care datele cu caracter personal au fost colectate, în special în ceea ce privește relația dintre persoanele vizate și operator;
  • natura datelor cu caracter personal, în special în cazul prelucrării unor categorii speciale de date cu caracter personal, în conformitate cu articolul 9 din GDPR, sau în cazul în care sunt prelucrate date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni, în conformitate cu articolul 10;
  • posibilele consecințe asupra persoanelor vizate ale prelucrării ulterioare preconizate;
  • existența unor garanții adecvate, care pot include criptarea sau pseudonimizarea.

[:]

Sari la conținut